Am fost să îmi cumpăr o carte. Sincer, nu credeam că o găsesc. Am ajuns la vânzătorii de cărţi din piaţă şi mă uitam la titluri, autori, în speranţa că îmi voi aminti mai mult de două cuvinte dintr-un titlu, cufundat complet în uitare.
M-am oprit la un stand. Nu am dat atenţie nimănui. Eram absorbită de titluri. O voce mă întreabă:
- Căutaţi ceva anume?
Am ridicat privirea. Un bătrân înalt, dar uşor adus de spate, cu ochelari legaţi cu lănţişor, mă privea pe deasupra lor. Barba îi atârna, uşor neîngrijită. Avea pe cap o pălărie ponosită, dar purtată cu demnitate. Purta o haină impermeabilă, lungă până mai jos de genunchi. De sub haină, răzbăteau pantalonii vechi, de un maro închis. Ţinuta era completată de o pereche de ghete, îndelung purtate, aproape scofâlcite. Cu toate astea, îşi purta vestimentaţia cu aerul sigur al unui om îngrijit.
- Nu aş şti să vă spun exact. Tot ce îmi amintesc este că autorul se numeşte Alexander Giese, iar titlul conţine cuvintele "zăpadă" şi "precum".
O vastă memorie a titlurilor.
- Ştiu despre ce vorbiţi. Este legată de viaţa lui Omar Khayyam.
- Serios?
- Da.
A căutat îndelung, cu răbdare, titlu cu titlu. S-a întors brusc.
- "Precum zăpada în deşert".
- Exact.
Mi-a spus să revin că o va aduce. Un preţ estimativ la el însemna 20 de lei. În condiţiile în care, la un anticariat online costa 7 lei.
M-am aflat în imposibilitatea de a-l refuza. Eram fascinată. În mod normal, ar fi putut fi numit cu uşurinţă "şarlatan". Dar, pentru mine, omuleţul ăsta însemna imaginea perfectă a unui anticar, descins din epoci demult apuse. Un adevărat Sulitzer...
...şi pentru că tot am ajuns aici, nu pot să nu adaug şi o replică, ce vine în urma evocării unui nume plin de amintiri:
"Zadarnic s-a schimbat faţa pământului. Aceste lumi tot prezente sunt. Aceste patimi - tot tulburătoare".
Like! <3
RăspundețiȘtergere